Bursa Universala de Marfuri a Moldovei - premizele aparitiei si rezultatele primului an de activitate

Istoria dezvoltarii relatiilor economice deseori releva faptul ca in dependenta de particularitatile reglementarii de catre stat a acestora, agentii economici profita deseori de caratcerul netransparent al afacerilor sale. In unele cazuri acestea din urma sunt nevoiti sa apeleze la astfel de scheme netransparente gratie politicilor fiscale existente. Statul la randul sau, fiind constient de necesitatea facilitarii poverii fiscale, nu poate recurge la aceasta vis-a-vis de necesitatile crescande pentru acoperirea articolelor de cheltuieli bugetare. Mai mult ca atat, deseori iesirea din umbra, ar insemna pentru unii agentii economici sfarsitul activitatii sale de antreprenoriat, devenind mai putin competitivi fata de acei ce isi continua activitatea sa netransparenta. Astfel, acest cerc inchis nu numai ca impiedica dezvoltarea in contiunare a relatiilor economice, ci duce la retrogradarea acestora, stabilirea unor principii netransparente de activitate, micsorarea defalcarilor in buget prin micsorarea bazei de impozitare si ca rezultat cresterea cotei economiei tenebre.

Aceasta situatie dicteaza aparitia unui instrument obiectiv care ar fi atat o parghie eficienta utilizata de catre stat pentru stimularea relatiilor economice transparente si reglemntarea obiectiva a acestora, cat si o oportunitate pentru agentii economici in lupta cu birocratii si coruptionerii din organele de stat abilitate cu functii de control. Unul din instrumentele efectiv utilizate in experienta mondiala in aceste scopuri este mecanismul tranzactiilor bursiere. Important este ca acest mecanism este utilizat destul de activ de catre agentii economici in scopul determinarii preturilor reale de piata pentru diferite categorii de marfuri, preturi ce nu pot fi puse la indoiala de organele fiscale, vamale sau alte organe cu functii de control. De asemenea statul profita de posibilitatea reglementarii obiective a preturilor pentru unele produse strategice prin interventiile sale pe aceste piete.

In conditiile cand o buna parte a fluxurilor financiare nu sunt supuse evidentei si servesc drept factor primordial pentru dezvoltarea economiei tenebre, una din functiile primordiale ale statului este crearea mecanismelor care vor stimula agentii economici de asi spori transparenta fluxurilor sale de marfuri si servicii.

Aparitia bursei de marfuri a fost dictata de reformele economice ce au loc in Republica Moldova, modificarea relatiilor economice si stabilirea unor relatii bazate pe principii de piata precum si de necesitatea existentei unui mecanism ce ar permite crearea conditiilor necesare pentru interactiunea cererii si ofertei si determinarea preturilor de piata pentru diferite categorii de marfa. Tranzactiile bursiere au la baza principii echitabile de organizare a licitatiilor bursiere, dand posibilitate tuturor doritorilor sa-si expuna cererile si ofertele in conditii egale de piata. Mentionam faptul ca mecanismul bursier asigura accesul tuturor agentilor economici la cererile la cumparare si ofertele la vanzare plasate. Problematica crearii unei burse de marfuri in Republica Moldova a fost destul de activ studiata pe parcursul anilor 1999-2002, apelindu-se la o anumita etapa la ajutorul specialistilor bursieri din tarile vecine Romania si Ukraina. Se preconiza chiar si creare la Chisinau a unei filiale a Bursei de Marfuri din Bucuresti. In cele din urma s-a ajuns la concluzia de a crea bursa de marfuri cu aportul specilistilor autohtoni in domeniu, fiind implicati in calitate de fondatori doar companii autohtone. Tinand cont de necesiatatea evidenta a aparitiei bursei de marfuri si importanta acesteea in sporirea transparentei econmiei nationale, principalul promotor al procesului dat a fost Guvernul Republicii Moldova, care la 9 iulie 2002 aproba Hotararea nr. 899 "Cu privire la stimularea comertului bursier".

Bursa Universala de Marfuri a Moldovei a fost creata in baza legii "Cu privire la bursele de marfuri" din 26/02/1997, de catre 15 fondatori - persoane juridice, fiind inregistrata, in conformitate cu legislatia in vigoare a RM, la 23 august 2002. Capitalul statutar al Bursei constituie 1 005 mii lei. In prezent Bursa intruneste 20 de membri. Procesul de primire a noilor membri ai bursei de marfuri nu s-a finisat, si orisicare persoana juridica poate deveni membru al bursei cu conditia indeplinirea unor conditii stabilite de bursa.

Primele tranzactii in cadrul Bursei Universale de Marfuri a Moldovei au fost efectuate la 30 septembrie 2002, pentru ce anterior au fost aprobate Regulile provizorii si un sir de regulamente interne. Necatand la numeroasele probleme si obstacole ce au aparut in dezvoltarea unui nou instrument de piata totusi putem deja afirma ca obiectivele inaintate au fost atinse. Astfel, pe parcursul unei perioade restranse de timp Bursa Universala de Marfuri a atins deja un nivel inalt de dezvoltare, dispunand de reguli de tranzactionare, specialisti calificati in domeniu, sala de negocieri, experienta de organizare a licitatiilor zilnice. In vederea facilitarii inregistrarii tranzactiilor economice externe, a fost elaborat mecanismul inregistrarii tranzactiilor economice externe, reglementat prin Hotararea Bancii Nationale Cu privire la unele aspecte de efectuare a decontarilor pentru tranzactiile de export/import incheiate la Bursa Universala de Marfuri a Moldovei din 27 februarie 2003. De comun acord cu Departamentul Vamal, a fost stabilita procedura de verificare a tranzactiilor economice externe inregistrate cu participarea mecanismului bursier. Remarcabil este faptul ca analiza comparativa a tranzactiilor economice externe releva faptul ca tranzactiile de export inregistrate prin intermediul bursei sunt efectuate la preturi mai mari decat acele inregistrate in afara bursei cu aceleasi categorii de marfuri. In atentia agentilor economici ce efectueaza tranzactii extrabursiere, este de mentionat faptul ca drept baza pentru impozitare serveste preturile de piata formate la bursa in ziua incheierii tranzactiei, si nu valoarea pe care ei o indica in contract.

Bursa de marfuri poate deveni un partener important pentru producatorii produselor agricole si in deosebi a cerealierilor. Astfel, conform modificarilor operate la Regulile comertului bursier, agentii economici au obtinut posibilitatea inregistrarii contractelor forward cu avansare. Aceste contracte permit producatorilor obtinerea unor plati in avans pentru productia produsa in viitor, fixand initial preturile la productia sa. Obtinand garantia sigura ca productia sa va fi procurata, vanzatorul are posibilitatea sa fixeze un pret ce i-i va asigura un profit optim. Mai mult ca atat prin aceste contracte are loc asigurarea contra riscului calimitatilor naturale, fiind prezenta polita de asigurare achitata de catre cumparator. Contractele forward pot servi de asemenea pentru obtinerea unui credit bancar in contul productiei viitoare. Experienta mondiala demonstreza ca utilizarea contractelor bursiere la termen este principalul instrument de minimizarea a riscurilor sezoniere si de pret in producerea produselor agroalimentare.

In scopul sporirii transparentei activitatii bursiere, a fost elaborat si incepind cu mai 2003 se publica primului buletin bursier national "BURSA - cotatiile bursiere". Buletinul bursier apare saptamanal, fiind repartizat gratis catre 1700 de adresati. A fost definitivata elaborarea sait-lui bursier, care poate fi accesat pe adresa www.bursa.md.

In cadrul licitatiilor bursiere deschise pe parcursul anului 2003, s-au inregistrat 5392 contracte in volum total de 232.17 mil. lei. Din ele contracte bursiere interne in valoare de 127,89 mil.lei si 106 contracte externe cu produse ale complexului agroindustrial - 104.28 mil. lei. La licitati au participat 10 dintre 20 de companii de brokeraj acreditate la BUMM. Subiectii contractelor sunt atat agentii economici rezidenti, cat si nerezidenti din Romania, Bulgaria, Grecia, SUA, Rusia, Ucraina, Belorusia si Tarile Baltice.

Una din directiile prioritare de dezvoltare ale Bursei de Marfuri in anul 2004 va deveni organizarea comercializarii bunurilor sechestrate si confiscate de catre organele cu atributii fiscale. In scopul sporirii transparentei procesului de comercializare, in decembrie 2003 au fost introduse modificarile corespunzatoare in Codul Fiscal, portivit carora bunurile sechestrate calificate ca marfuri bursiere vor fi expuse la vanzare doar prin intermediul bursei de marfuri. O astfel de practica a fost efectiv implementata in tarile CSI (spre exemplu Ukraina si Kazakstan). Nu mai putin important pentru economisirea mijloacelor bugetului de stat poate deveni asigurarea achizitiilor de marfuri si servicii pentru necesitatile statului prin intermediul licitatiilor bursiere. Remarcam faptul ca in practica mondiala aceasta modalitate este pe larg utilizata, iar in Kazakstan incepand cu ianuarie 2003 toate bunurile pentru necesitatile statului calificate ca marfuri bursiere sunt achizitionate doar prin intermediul licitatiilor bursiere deschise, inregistrindu-se o micsorare considerabila a preturilor.

Bursa de marfuri poate deveni un instrument efectiv in minile statului la reglementarea pietei diferitor produse strategice cum ar fi, circulatia alcoolului etilic, produselor petroliere si preintampinarea contrabandei cu aceste produse. Este bine cunoscut ca o buna parte din produsele petroliere se importa in Republica Moldova prin diferiti intermediari inregistrati in zonele off-shore la preturi mult mai sporite ca cele de la producator. Utilizarea mevcanismului bursier ar putea permite contractarea acestor produse direct de la producator, find excluse companiile intermediare nerezidente ale Republicii Moldova care obtin diferentele pozitive din aceste operatiuni.

Rezultatele obtinute pe parcursul primului an de activitate al bursei ne permit sa afirmam cu siguranta ca aparitia acesteea poate fi calificata doar ca o necesitate evidenta a reformelor ce au loc in republica. Este cert faptul ca Bursa Universala de Marfuri a Moldovei este abea la inceput de cale, insa cu cat mai repede acest mecanism de piata isi va ocupa locul sau in asigurarea unui caracter de piata transparent al relatiilor economice, cu atat mai devreme vom putea vorbi despre o economie bazata pe principii de piata ce va asigura un nivel inalt de dezvoltare a tuturor ramurilor economiei nationale.